RUL'A, rulez, vb. I. Tranz. 1. A înfăsura manual sau mecanizat un material textil pe un sul de lemn sau metalic, formând un rulou (1). 2. A proiecta un film pe ecran într-o sală de cinematograf. 3. A face să circule bunuri, bani, investindu-i în afaceri. 4. A deplasa un corp prin rostogolire sau prin alunecare pe o cale fixă. ♦ (Livr.; despre vehicule) A înainta prin intermediul unor roţi sau role. 5. A netezi sau a întinde o suprafaţă prin apăsare cu un obiect în rostogolire. - Din fr. rouler.
Sursă : DEX'98 (25856)  - RACAI

A rula ≠ a derula
Sursă : Antonime (69089)  - siveco

RUL'A vb. 1. a învârti, a răsuci, a roti, a suci, (pop.) a sucăli, (reg.) a rotila, a rotocoli, (Transilv.) a tecărui. (A ~ un obiect flexibil, pentru a-l face sul.) 2. a juca, a se proiecta. (Ce film ~ astăzi?)
Sursă : Sinonime (207118)  - siveco

rul'a vb., ind. prez. 1 sg. rul'ez, 3 sg. si pl. rule'ază
Sursă : DOR (279371)  - siveco

A RUL//'A ~'ez 1. tranz. 1) (materiale textile, fire etc.) A înfăsura în formă de sul; a suci. 2) (corpuri, sisteme tehnice etc.) A face să se miste prin rostogolire. 3) (terenuri, suprafeţe) A netezi cu ajutorul unui obiect în rostogolire. 4) (fonduri bănesti) A face să circule; a pune în circulaţie. 2. intranz. 1) (de-spre vehicule) A se deplasa cu ajutorul roţilor sau al rotilelor. 2) (despre filme) A se proiecta pe ecran; /<fr. rouler
Sursă : NODEX (351995)  - siveco